Cu ceva timp in urma Oana&co a inceput un "rescue fund raising" pt el. In 3 zile cifra s-a ridicat de la putin peste 8000 la peste 38.000. E ceva, parca, nu? Si asta doar datorita promovarii si implicarii. Dragut, nu?
Nu mai reiau povestea lui, pentru ca deja au facut-o multi si situatia e deja destul de clara, cat sa nu mai aiba nevoie de apelul meu la umanitate. Din pacate insa observ ca povestea asta devine din ce in ce mai des auzita. Acum cativa ani parca nu auzeam de atatea cazuri de gen (ori nu erau promovate).
E ingrijoratoare statistica mea, desi probabil superficiala, mai ales ca nu prea vad eu o scadere in cazuri pe viitor, in conditiile actuale. Insa eu mai vad ceva. Avand experienta voluntariatului, am observat cu stupoare si deosebita placere ca daca exista initiativa, exista si raspuns si fapte, lucru dovedit si de cazul mai devreme mentionat. Oamenii reactioneaza, uneori mai mult, aleori mai putin. Dar reactioneaza, daca sunt informati. Si un lucru e sigur: oamenii sunt multi!
Acum o mica statistica: pretul unei vieti in cazurile de gen este cam 100.000-150.000 de unitati (E sau $, sau whatever!). Un oras, ca de marimea Petrosaniului, deci cat de cat micut, are minim 100.000 locuitori. Daca fiecare ar dona o unitate, e gata, un caz ar fi poate rezolvat. Sau macar ar avea o sansa la rezolvare. Acuma ganditi-va ca sunt MULTE orase mici si cateva orase MARI. Romania are peste 21 milioane locuitori, declarati. Asta ar insemna cam... 140 cazuri, in cazul IDEAL, daca s-ar putea dona o unitate/persoana. Plus ca multe sunt cazurile care au nevoie de mai putin, ceea ce ar trebui sa creasca numarul.
Acuma o abordare mai realista: sunt multe locuri unde nu se afla, multi care intr-adevar NU AU, multi care se tem ca e frauda, multi care nu ofera din diverse motive. Lucru care scade numarul de cazuri ipotetic fericite. Dar in acelasi timp, multi ofera cu mult mai mult dintr-o unitate, lucru ce oarecum contrabalanseaza. Dar tot nu e acelasi lucru, in astfel de situatii o treaba e mult mai bine facuta cu cat implicarea e mai mare, mai ales daca se cunoaste cazul.
Sper ca am reusit sa explic ceva prin mica mea statistica. Nu fac morala, nu oblig, mai ales ca nici eu nu am mare lucru sa dau (doar daca cineva liciteaza pentru ceva carti, componente vechi de calculator sau niste mutunache vechi de plus... daca or fi doritori, le arunc in joc cu cea mai mare placere!). Dar imi dau unitatea mea (si poate mai mult de una), care ar putea sa schimbe ceva. Putin cu putin poate face mult.
Uneori iese, alteori nu. Acum o luna, doua, primeam forwarduri pe mail pentru cazul asta. Acuma, cand mi-am amintit de el si voiam sa vi-l prezint gasesc asta. Not everything comes out how it should, dar asta nu inseamna ca nu merita incercarea. Si ar trebui sa fie un exemplu tocmai pentru a sustine incercarea.
Dau mai departe ce a inceput Oana, dar nu numai. Va mai dau ceva gasit intamplator, ca nu se stie niciodata. Rau nu poate sa faca.
Nu am dat nume, pentru ca nu numele conteaza, am pus linkurile in acele cuvinte scurte si neinsemnate. Cine vrea, trece de descrierea mea oarecum rece (pentru ca sunt de parere ca nu trebuie sa impresionez si sa manipulez prin vorbe mari si artificii).
It's on to you now! Pay it forward! :)
5 comentarii:
Multumesc din suflet pt sustinere! Ideea de "pay it forward" simt ca ma implineste.
@ Oana: cu multa placere! :) ca nu stiu altceva ce sa zic, sper doar sa iasa ceea ce trebuie sa iasa :)
@ Amiraelus: Mersi si nice blog ;)
Eu vad toata treaba asta ca ceva general, realizat de o asociatie. Da, stiu ca acolo unde exista asociatie, apare "coruptia", dar cred ca un grup care sa stranga toate cazurile e mai eficient decat o campanie pentru cate o persoana. Cazurile ar trebui tratate in functie de prioritati, banii stransi si distribuiti in/din conturile unor grupari care pot dovedi ca fac ceea ce trebuie cu ei. Daca tu doresti sa ajungi pe cineva anume, atunci realizate fonduri custom.
Poate am eu o problema cu interpretarea anunturilor umanitare, dar organizarea poate ajuta mai mult si poate facilita promovarea cazurile in parte sau a cauzei, per ansablu.
@ Mihai: mai, sa stii ca ar fi o idee buna. Insa am o impresie ca s-ar mai diminua interesul oamenilor si dorinta de a dona. Cam cum e la asociatiile pentru copii, care parca sunt mult mai ignorate decat apelurile astea individuale. Ok, mai primesc ceva din cand in cand mai substantial, dar in cazul unei asociatii pentru cazurile de boala donatiile ar trebui sa fie constante, ca boala nu asteapta pana se trezeste cineva sa dea.
Mi se pare ca sunt deja ceva ONG-uri/asociatii pentru cei bolnavi de cancer, dar nu stiu ate cazuri au reusit sa rezolve.
Teoretic, da, ar fi o idee excelenta, din pct de vedere administrativ & stuff, pentru ca ai putea sa oferi mai multe sanse. Insa cum ai zis tu, poate interveni coruptia, birocratia care sa ingreuneze tot plus interesul scazut al oamenilor pentru cazuri, pentru ca nu se mai pune accent pe individualitate, ci pe asociatie mai mult. :)
Trimiteți un comentariu