And I said, let there be blog! Si la ora exacta si magica - 3:00 (sper sa fie sub un semn bun) s-a nascut blogul... meu. Sau, in fine, primul post.
Citesc regulat cateva specimene din aceasta noua gaselnita a tehnologiei, foarte populara observ, insa de multe ori m-am gandit ca nu stiu ce as putea scrie atat de interesant si frecvent incat chiar sa imi fac un blog. Dar ma bazez pe ideea ca, fiind al meu, pot mereu sa corectez, imbunatatesc, sterg orice post care mi se va parea prost, nepotrivit, slab la un moment dat (probabil va fi si cazul acestui prim post...). Si uite asa a venit curajul (si plictiseala) si a aparut "asta mic".
Tema? Exact ce scrie in titlu... de fapt voiam sa fie Give-a-shit, dar se pare ca cineva mi-a luat-o inainte, darn! Asa ca am ramas eu cu cumintele "crap", poate mai potrivit pentru o domnisoara (vorba vine!).
But... why? oh why? Ei, povestea a inceput asa. Intr-o zi, pe cand mergeam acasa la casuta mea din Manastur, pe cand treceam strada dinspre statia Pritax catre eterna-in constructie-catedrala ortodoxa mi-a venit urmatorul gand: "Oare de cand se tot chinuie sa termine biserica asta? Pana se hotarasc sa mai lucreze la ea tot ce s-a construit va fi deja perisat cumva (bine, poate nu am folosit tocmai termenul "perisat", dar incerc si eu sa fac lucrurile mai interesante). They don't give a shit!"
Si mi-am dat seama. O revelatie! Am inventat un nou stil arhitectural! (care de fapt nici nu e nou, exista de atata timp, neobservat, "nevalorificat"!). Noi romanii, etern inovatori, etern artisti! Am inventat stilul "don't give a shit!". Because we just don't! Dar stati, nu imi sariti in cap, sau nu ma imbratisati! Departe de mine filosofiile mizantrope referitoare la natia romana, de gen "Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul", "Romania e de rahat" & Co. Nu, nu prea sunt fana acestor idei, dar asta e alta discutie...
Ideea e ca m-am gandit apoi mai mult si mi-am dat seama ca acest "trend", aceasta "miscare"... aculturala i-as zice (mai astept idei)... se extinde dincolo de arhitectura, in multe aspecte din viata cotidiana: atitudini, moduri de a conduce, vestimentatie, limbaj, etc etc etc. Probabil am sa ma gandesc la fiecare aspect si am sa il descriu cat de in detaliu pot si ma lasa imaginatia.
Da, cred ca suntem caracterizati de acest stil, care ne influenteaza si ne deseneaza foarte mult din realitatea inconjuratoare... dar care, cred si sper eu, nu ne conduce. INCA! Deci, drept urmare si in consecinta, blogul meu... unde voi expune (cu succes sper!) cazuri de "give a shit" sau "don`t give a shit".
Si va intreb... do you? or do you not... and why? and how? si alte intrebari absurde care nu au nici o legatura practica cu ce facem zi de zi si care probabil nu ne vor ajuta cu nimic practic. Dar poate ne pun mintea la sport, poate ne mai lasam din cand in cand imaginatia sa debordeze bolnavicios sau util.
E 3:34, si daca o mai lungesc simt ca propozitiile nu se vor mai tine de mana, de semnele de punctuatie, de logica, sau de mine. Vedeti, deja se intampla... deci, o inchei aici, cu promisiunea unor fotografii ale stilului arhitectural "made in Ro" si a unui comentariu (a)literar si (a)critic pe masura.
So... do you? or do you not...?
marți, 19 ianuarie 2010
Geneza
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
1. Descrierea e, sper, incompleta si inainte de a merge mai departe cu orice post cred ca ar trebui sa completezi.
"Anca"... e ca si cum ai zice "God, nice to meet you, and I am sure you heard about me!" ( fara sa il fac sa sune rautacios )
2. give or don't give a crap -> sunt in functie de situatii. Si despre asta o sa imi permit sa iti raspund intr-un post direct pe blogul meu, pentru ca e prea lung de-un comentariu.
3. intrebari existentiale specifice romanilor... da, a good topic
Well, imi place tare mult faza cu God... nu m-as fi gandit ca ar avea un astfel de sens, dar imi place, imi place :)) Am sa ma gandesc totusi la o mica descriere, sa nu par atat de "above all"...
Si nah, astept link si idei...
Deh, uite ca vine si linkul http://www.jmihai.ro/blog/give-a-crap/ , asa cum am promis
Trimiteți un comentariu