Becoming a playaaa

Am revenit din nou (pleonasm!?) in miez de noapce cu ceva proaspat de citit pana ma trezesc eu pe la 2-3 dupa amiaza. Din nou fara chef de invatat, in loc sa citesc ce ar trebui, citesc ce imi place. Printre altele, un post de pe blogul Oanei (salutari ardjelene ei, daca ma mai tine minte!).

Si m-am gandit ca si eu am postat joculete de gen, la care am primit si raspuns, si asta mi-a facut mare placere. Acuma aleg sa intru si eu in joc, sa fiu un "playa" (unu' cool, nu oricum!).

So, here I am: subiect: primele cadouri cu totul neasteptate; primele pentru ca nu vreau sa categorisesc prea tare si sa omit momentele. The more, the merrier, nu?

So, in ordine cronologica: primul buchet de flori, mare si frumos, ce statea impunator pe masa din sufragerie, neobservat la ora 3 dimineata, cand am ajuns acasa dintr-o calatorie de 2 saptamani in Suedia (adevarul e ca dupa 3 zile de drum, incontinuu, nu as fi observat nici daca aruncai cu un rahat in flacari dupa mine). Parintii imi indica fiintele inflorite din vaza si ma intreaba de provenienta lor. Eu stau, tuta, simtindu-ma ca la "Vrei sa fii miliardar?", si incerc sa ghicesc (abordand variante la fel de tute ca mine, in acel moment): tata? (strike one, era acolo, de ce m-ar intreba de un buchet adus de el?!), bunicii? (strike 2, din nou, DE CE?!, nu era ziua mea!), matusa (strike 3, cu WTF-ul de rigoare!). Pierzandu-mi astfel cele 3 sanse, intreb publicul (adica parintii), care imi ofera raspunsul corect (haha! nu vi-l zic! :P). Dar va zic ca senzatia era o combinatie intre DAA?!, IOI, AWW, Yay!, Hihi tamp, Wohoo!. Nu pentru ca nu as putea descrie in cuvinte, dar cam asta am zis si simtit atunci (3 dimineata, 3 zile, 3000 km, remember! - si vad ca cifra 3 chiar devine un laitmotiv, interesant!)

Urmatoarele cadouri sunt primite de Craciun, in 2 ani consecutivi, de la 2 persoane. Cu una dintre ele am petrecut atat Craciunul acesta cat si cel de anul trecut, in aceeasi atmosfera de brad decorat cu jucarioare din lemn, vin fiert si bunataturi dulci si delicioase! Anul trecut m-a surprins cu un cadou total neasteptat, si mai neasteptata cred ca mi-a parut intentia ei (da, e o EA!). Cand m-am asezat si mi-a zis ca "Am un cadou pentru tine, sper sa iti placa!", am ramas perplexa (adica de ce, ce am facut sa merit?!). Apoi am avut ochi umezi si zambetul tamp care ma caracterizeaza in astfel de momente (si atitudinea vulturului din Bugs Bunny - oh, no, no, no, no!).

Anul asta (trecut deja, intelegeti voi), am rugat-o sa nu mai imi dea cadou, pentru ca eu am fost o ignoranta si o leftera si nu i-am luat nimic (coada intre picioare, privire indreptata perpendicular pe podea, zise comandantul bunului simt!). A acceptat. Ca atunci cand ma duc la ea in seara de Ajun (leru-i ler!) sa aflu ca totusi, are ceva pentru mine, afara de prajiturele si ceai (yummy!) (comandantul urla, si apare si picatura in coltul drept al fruntii, specifica anime-urilor). Ambele cadouri au fost bestiale, irelevant ce erau.

Al doilea cadou total neasteptat de anul asta l-am primit pe la ora 3 noaptea (!!!), inainte sa ma indrept catre cuibul meu. Mi-a fost inmanat subtil si delicat si nu l-am observat cu aceeasi ignoranta cretina care apare exact cand ar trebui sa ma port dragut si elegant. Cand circuitele au cuplat, au reaparut ochii umezi, vulturul si comandantul. Dar pe comandant l-am pus pe "low volume" sa nu strice momentul (mai mult decat l-a stricat nerd-nessul meu!)

Bottom line: am mai scris eu intr-un post anterior despre bucuria pe care o simt cand imi aduce cineva la o intrevedere ceva bun; no, situatiile prezentate mai sunt din nou "creatoare de bucurie", insa si mai mare. Irelevante obiectele si persoanele (care oricum se recunosc singure), extrem de relevant gestul (I`m a sucker for it!), al carui efect a fost cu atat mai mare cu cat a fost total neasteptat. Tot ce pot sa spun e "multumesc!" si "I`ll make it up!".

Sper ca nu a fost prea lung. This is a "TOTALLY give-a-crap!" one. Pasez "subiectul pacii"? Pasez! Si nu oricand, ci la ora magica! :D

Dimineata si zi buna sa fie, ca tat e sambata!