BLOGGER TEMPLATES - TWITTER BACKGROUNDS »

duminică, 17 octombrie 2010

Spiritual Mood...

Noua mea obsesie... trupa asta imi isca imaginea unui bordel al pierzaniei unde vin artisti, poeti ratati, cu femei prea parfumate si prea machiate, dar unde se mai incearca totusi o idee de senzualitate... si se mai si numeste Spiritual Front! Enjoy, am ramas fara idei de descriere!









duminică, 10 octombrie 2010

Google Translate - que beatifull lingua!

Google Translate is merveilleuse! Aseară j`ai decouvrit ce wonders face para YouTube! Am râs come une vicious hiene! Voilà, como sună quelques random searches!

Et un chanson soundtrack pentru snapshoturi! Aveti distractie, mes amis!


(Damien Rice - Blower`s Daughter)

(System of a Down)
(Iron Maiden - Afraid to shoot strangers)


(Hell`s Bells)
(Living on a prayer)


(I gotta feeling - LOL!)






















Ah da, și aștept primul roman clasic tradus cu Google Translate, împreună cu ziarul Can Can sau Click: „Înălțimi vântoase” de Emilia Bronte, „Scula lui Moby” de DomnulBărbat MelOraș, „Fură Roy” sau „Ivan Târfa” de Domnul Walter Scoțianul, „Totul liniște pe frontul de vest” de Maria Remarcă, „O stafidă în soare” de Lorraine HansMure, „Oliver Sucit” de Charles Sculins, sau „HuckleMure Terminat” de Marcel Twain...


marți, 21 septembrie 2010

WWW for Nobel

Jude Law e Brittish, e bun în draci, e încântător și mai are și ceva de spus! Cică sursa noastră principală de muzică, filme piratate, pornache gratis, poze tâmpite, Feisbuc, Hai5, Messenger, mail și din când în când informație utilă - aka Internetul, Marele WWW se pretează pentru a fi nominalizat la premiul Nobel pentru Pace 2010. Apăi la câți gigi de muzică și filme am dat jos și la câte referate am copiat de pe Google și Wiki, eu l-aș vota strașnic! Ma bucur oricum că bătrânul WWW și-a făcut un hobby din a promova pacea și lucrurile mai serioase. Acum mă duc să pun link la postul ăsta și pe FeisBuc!




Pace și prosperitate de Peace Day, vă spun!


vineri, 3 septembrie 2010

Știam eu!


Iisus Ronaldo Hristoiu

Iisus Ronaldo Hristoiu

Uneori eşti naiv, alteori dai dovadã de ceea ce s-ar putea numi “har”. Prietenii tãi te iubesc pentru puterea ta aproape supranaturalã de a transforma orice lichid în vin. Ai uitat de mult pentru ce te-a trimis tac-tu în lume dar cui îi pasã. Ce-are sã-ţi facã? Sã te rãstigneascã? Pff.

Tu cine eşti în Mîţa cu î din i?


Eu v-am spus, voi nu, nu, Batman, Batman! Nonbelievers, begone or thy shalt suffer My Wrath!

miercuri, 1 septembrie 2010

Femeia divorțată vs. Furnica africană

Sunt sigură că aveți cel puțin o întrebare de când ați citit titlul acesta deosebit de intrigant. Nu, nu este vorba de un nou roman siropos Sandra Brown și nici despre o nouă emisiune (shitty)reality-show pe zerOTV sau Kanal D (căcăt). Și nici pornache (nu, nici de data asta :P), deci puteți apăsa X-ul din colțul browserului.

Însă în loc de răspuns, eu am și mai multe întrebări:



De ce femei divorțate? Au ele un libido mai mare? De ce negre? De ce ai vrea să fii horny ca o femeie neagră divorțată? Filmele americane nu prezintă într-o lumină prea bună situația asta. De unde știu chinezii (pentru ca este produs chinezesc) cum se comportă o femeie neagra divorțată? Și de ce acest produs chinezesc este fotografiat având în spate o foaie cu scris în rusă? E chinezesc și fac rușii sau moldovenii contrabandă cu el în România? Help me out, here!



Dacă totuși încerc să intuiesc alegoria cu bărbatul african/negru (știm toți legendele urbane și ne-am uitat și la Discovery), nu înțeleg însă rolul furnicii, care simbolizează ceva... MIC. Și nu e un pleonasm expresia „africană neagra„? Nu tot ce vine din Africa e negru? Îmi poate explica cineva metafora? Și de ce arată ambalajul precum coperta unui album Prodigy? Și cât de mare e un ou mic?... ah, asta era din altă parte, hopa!

No?!


duminică, 29 august 2010

To do list...

... să construiesc o casă... a mea... preferabil pe un deal. Sau la malul mării, ca o schimbare. Și nu, nu doar să angajez muncitori necalificați și ieftini care să muncească 6 ore și restul să bea Unirea și Bucegi și să mănânce mici; și să am pereții ca într-o pictură de Dali. Nu să angajez „termopaniști„ care să spargă jumate din peretele abia-abia gătat de muncitorii sătui cu mici si parfumați cu Unirea. Nu să angajez alți muncitori, de data asta amatori de Polar, care să îmi picteze cu var lego-ul construit de Uniriștii mai sus amintiți precum un adolescent cu probleme de precocitate, zugrăvind într-un mod nouvelle-art și noile ferestre. Nu. Și nu vreau nici parchet cu destul loc între piese cât să își clădească insectele propriul Manhattan. Bughattan.

NU. Mă gândeam mai mult la o vară liberă, plăcută, la niște prieteni, poate la o persoană mai „specială„, care să fie „fundația„, alături de mine, mult praf, multă murdărie, multă muncă, uneori nervi - to spice things up, multe mănuși, multe mâini ca să le rupă, multă sudoare, multă apă, uneori bere - to fun things up, ceva vin - seara, înainte de culcare, pizza (mmm...), multe glume, înțepături, niște nervi iară, somn bun noaptea, mai mult lemn decât beton, mai mult clasic decât modern, mai mult curbă decât cub, etc și tananana... bineînțeles toate astea sub supravegherea unor specialiști și sfătuitori, însă să fie făcut practic și empiric de noi. Pe scurt, un căcălău de muncă, oboseală, piele aspră și așa mai departe, dar și o doză consistentă de distracție, apropiere, susținere, poftă de viață și bunăvoință. Ar dura mai mult, considerabil mai mult, însă rezultatul ar fi un cămin în care ne-am regăsi cumva toți... la propriu. O construcție nu doar fizică, nu doar o clădire. Noi ca o casă...

Doar un gând de duminică spre luni momentan... dar cine știe, one fine day... :)

Noapce bună, deci!

duminică, 1 august 2010

Dont worry, be happy...

Când totul e întunecat și afară plouă deprimant, și observi că nici apă curentă nu ai pentru că RAVJ-ul e depășit de o banală ploaie de vară... să știi că nu e totul pierdut. Poți fii, totuși, fericit. Precum momârlanul... Și dacă chiar și momârlanul poate fi fericit...